Modificări Fiscale 2025: Impactul schimbărilor asupra societăților și contribuabililor din România

Anul 2025 aduce o serie de modificări fiscale care vor influența semnificativ activitatea firmelor și a contribuabililor din România. Principalele prevederi au fost introduse prin Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 (cunoscută sub denumirea de “Ordonanța trenuleț”) și Ordonanța de Urgență nr. 138/2024.

1. Obligații noi privind RO e-Factura

Începând cu data de 1 ianuarie 2025, utilizarea sistemului RO e-Factura devine obligatorie în cadrul tranzacțiilor dintre operatorii economici și persoanele fizice.

Furnizarea CNP-ului persoanelor fizice devine opțională. În cazul în care un contribuabil refuză sau nu dorește să furnizeze codul numeric personal, factura emisă prin sistemul RO e-Factura va include în mod automat un cod generic format din 13 cifre de zero.

Obligația utilizării sistemului RO e-Factura se aplică exclusiv operațiunilor economice al căror loc al livrării bunurilor sau prestării serviciilor este considerat, conform legislației TVA, în România. Astfel, tranzacțiile efectuate în afara teritoriului național nu intră sub incidența acestei obligații.

Dispozițiile specifice referitoare la raportarea facturilor aferente voucherelor de vacanță sunt eliminate. Aceasta deoarece, odată cu intrarea în vigoare a noilor reglementări, toate facturile emise în relațiile dintre operatorii economici și persoanele fizice vor fi raportate prin sistemul RO e-Factura, fără a mai fi necesare reglementări distincte.

Aceste modificări legislative au scopul de a îmbunătăți transparența fiscală, de a simplifica procesul de facturare electronică și de a asigura conformitatea cu cerințele europene în domeniul digitalizării proceselor economice și fiscale.

2. Noi reglementări privind dividendele

Din 1 ianuarie 2025, se aplică o majorare a cotei de impozit pentru dividende, care crește de la 8% la 10%. Această modificare vizează atât dividendele distribuite sau plătite persoanelor rezidente, cât și pe cele distribuite sau plătite persoanelor nerezidente, asigurând astfel un regim fiscal unitar și echitabil pentru toate categoriile de beneficiari.

Această măsură are drept scop creșterea veniturilor fiscale colectate la bugetul de stat, în contextul armonizării regimului fiscal pentru toate tipurile de beneficiari de dividende.

Modificarea cotei de impozit pentru dividendele plătite persoanelor nerezidente urmărește alinierea cu regimul fiscal aplicabil dividendelor distribuite persoanelor rezidente.

Obligația calculării, reținerii și virării impozitului pe dividende revine entității care distribuie dividendele, iar reținerea impozitului se realizează la momentul plății efective a dividendelor către beneficiari, cu respectarea termenelor legale de declarare și plată.

Contribuabilii care distribuie dividende sunt încurajați să analizeze impactul acestei modificări asupra planificării financiare și să se asigure că respectă noile cerințe fiscale începând cu anul 2025. În cazul beneficiarilor nerezidenți, este recomandat să se ia în considerare prevederile convențiilor internaționale pentru evitarea dublei impuneri, acolo unde acestea sunt aplicabile.

3. Impozitul pe venit al microîntreprinderilor

Începând cu anul fiscal 2025, regimul de impozitare aplicabil microîntreprinderilor va suferi modificări semnificative, menite să redefinească criteriile de eligibilitate și să restrângă aplicabilitatea acestui sistem de impozitare.

Plafonul anual al veniturilor realizate de o persoană juridică română pentru a se încadra ca microîntreprindere va fi redus de la 500.000 euro la 250.000 euro începând cu anul fiscal 2025. Începând cu anul fiscal 2026, plafonul va fi diminuat în continuare, ajungând la 100.000 euro.

Această măsură va determina ca un număr semnificativ de entități să treacă de la impozitarea pe veniturile microîntreprinderilor (3% pe venit) la sistemul de impozitare pe profit (16%).

Se abrogă condiția conform căreia veniturile din consultanță și management nu trebuiau să depășească 20% din veniturile totale, pentru a permite încadrarea ca microîntreprindere.

Noile prevederi au drept scop creșterea transparenței fiscale și reducerea utilizării abuzive a regimului de impozitare al microîntreprinderilor. Modificările urmăresc să încurajeze contribuabilii să adopte un regim fiscal corespunzător dimensiunii și naturii activităților economice desfășurate, asigurând astfel un cadru fiscal echitabil și sustenabil.

4. Eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din IT, construcții, agricultură, procesarea de alimente

Începând cu data de 01.01.2025, persoanele fizice care obțin venituri din salarii, respectiv din activități asimilate salariilor, și care activează în domeniile IT, construcții, agricultură și procesarea alimentelor nu vor mai beneficia de regimuri fiscale preferențiale.

Până în prezent, angajații din aceste sectoare beneficiau de scutiri de taxe sau reduceri ale impozitului pe venit, conform reglementărilor stabilite prin Codul Fiscal.

Măsura a fost introdusă în contextul unei restructurări a politicii fiscale și al dorinței autorităților de a asigura o impozitare uniformă, dar și de a crește veniturile bugetare provenite din impozitarea salariilor.

Această schimbare legislativă va avea un impact semnificativ asupra veniturilor nete ale angajaților din sectoarele menționate, de asemenea, este important ca angajatorii să fie conștienți de noile obligații fiscale și să își adapteze procesul de calcul al salariilor în conformitate cu reglementările actualizate.

5. Salariul minim în anul 2025

Din 01.01.2025, salariul minim brut pe economie va crește de la 3.700 de lei la 4.050 de lei. Această ajustare vizează asigurarea unui venit minim corespunzător cerințelor economice și sociale actuale.

La un salariu brut de 4.050 de lei, angajatul va primi un salariu net în valoare de 2.574 de lei. Aceasta este suma pe care angajatul o va înmâna, după deducerea taxelor și contribuțiilor sociale datorate conform legislației în vigoare.

Se menține facilitatea fiscală de 300 de lei netaxați, ceea ce va contribui la menținerea unui venit net suplimentar pentru angajat, ajutându-l să își acopere costurile de trai într-un mod mai eficient.

Costul total pentru angajator, care include atât salariul brut, cât și contribuțiile sociale și alte obligații legale, va fi de 4.134 de lei. Aceasta reprezintă suma pe care angajatorul trebuie să o suporte pentru fiecare angajat cu salariu minim brut începând cu 1 ianuarie 2025.

6. Voucherele de vacanță

Începând cu anul 2025, bugetarii vor beneficia în continuare de vouchere de vacanță, dar în condițiile unor reglementări noi ce implică o reducere semnificativă a valorii acestora.

Voucherele de vacanță acordate angajaților din sectorul bugetar vor fi limitate la suma de 800 de lei. Aceasta reprezintă o reducere semnificativă față de valoarea anterioară de 1.600 de lei, acordată în 2024.

În plus față de această limitare, angajatul va trebui să contribuie cu o coplată de 800 de lei pentru a beneficia de voucherele de vacanță. Astfel, valoarea totală a voucherelor va ajunge la 1.600 de lei doar în cazul în care angajatul contribuie cu suma menționată.

Reducerea valorii voucherelor de vacanță va avea un impact semnificativ asupra sectorului turismului, în special asupra hotelurilor și altor unități de cazare, care acceptă astfel de vouchere ca metodă de plată.

Aceste măsuri vor determina o scădere a numărului de vouchere emise, afectând direct încasările din turism și, implicit, economia locală legată de acest sector.

Măsura vine în contextul unor ajustări bugetare, menite să contribuie la optimizarea cheltuielilor publice. Astfel, prin reducerea valorii voucherelor de vacanță și introducerea coplății, autoritățile intenționează să regleze bugetul pentru cheltuieli mai echilibrate, având în vedere constrângerile economice actuale.

7. Accizele

Începând cu 1 ianuarie 2025, accizele aplicate anumitor produse, în special combustibili și energie, vor suferi majorări semnificative, ceea ce va avea un impact direct asupra prețurilor pentru consumatori.

• Produse petroliere și gaze:

Benzina fără plumb – acciza va crește de la 2.019,60 lei la 2.528,76 lei pentru fiecare 1.000 de litri.

Motorina – acciza va fi majorată de la 1.850,95 lei la 2.317,59 lei pentru fiecare 1.000 de litri.

Gaz petrolier lichefiat (GPL) pentru motor – acciza va crește de la 874,24 lei la 927,78 lei pe tonă.

GPL pentru încălzire – acciza va crește de la 773,62 lei la 821,00 lei pe gigajoule (GJ).

Gaz natural pentru motor – acciza va crește de la 17,72 lei la 18,81 lei pe gigajoule (GJ).

• Energie electrică și bere:

Electricitatea utilizată comercial – acciza va crește de la 3,41 lei la 3,62 lei per MWh.

Bere – acciza va crește de la 4,62 lei la 4,82 lei pe hl pentru fiecare 1 grad Plato.

Bere craft – pentru berea produsă de producători independenți, cu o producție anuală de maximum 200.000 hl, acciza va crește de la 2,54 lei la 2,65 lei pe hl.

Creșterea accizelor va duce la creșterea prețurilor la produsele vizate, în special la benzină și motorină, ceea ce va afecta costurile de transport și, implicit, prețurile pentru consumatori. Aceste majorări vor genera presiuni asupra prețurilor pentru bunuri și servicii care depind de transportul rutier.

De asemenea, majorarea accizelor la gazele naturale și GPL va influența costurile de încălzire și de utilizare a combustibililor pentru vehicule, având astfel un impact asupra gospodăriilor și companiilor care utilizează aceste surse de energie.

Majorările de accize sunt menite să sprijine bugetul de stat, prin creșterea veniturilor fiscale. De asemenea, pot face parte dintr-o politică mai largă de reglementare a consumului de produse considerate dăunătoare mediului sau sănătății, stimulând astfel trecerea către surse de energie mai curate și mai eficiente.

Consumatorii vor resimți creșterea prețurilor, mai ales în ceea ce privește combustibilii, gazele și energia electrică. Aceasta va avea un impact semnificativ asupra costurilor de trai, în special în contextul creșterii prețurilor la energie și transport.