În cadrul unei ședințe publice desfășurate la data de 31 martie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, legal constituit potrivit dispozițiilor art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală, a emis Decizia nr. 108, prin care a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanța, Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, stabilind o interpretare obligatorie în privința aplicabilității art. 272 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 31/1990 privind societățile.
Sesizarea a avut ca obiect determinarea unui aspect fundamental de drept, respectiv dacă administratorul unei societăți cu răspundere limitată (SRL) poate fi considerat subiect activ al infracțiunii prevăzute de art. 272 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 31/1990, care sancționează fapta prin care „se împrumută, sub orice formă, direct sau printr-o persoană interpusă, de la societatea pe care o administrează, de la o societate controlată de aceasta ori de la o societate care controlează societatea pe care el o administrează, suma împrumutată fiind superioară limitei prevăzute la art. 144 alin. (3) lit. a), sau face ca una dintre aceste societăţi să îi acorde vreo garanţie pentru datorii proprii”. Această infracțiune implică o răspundere penală ce decurge din încălcarea unor norme juridice în materia administrării și funcționării societăților comerciale, fiind strâns legată de răspunderea personală a administratorilor societăților.
Curtea de Apel Constanța a solicitat intervenția Înaltei Curți de Casație și Justiție pe fondul unei divergențe de interpretare a noțiunii de subiect activ, având în vedere caracteristicile statutului juridic al administratorului unei societăți cu răspundere limitată, care beneficiază de reglementări specifice în temeiul Legii nr. 31/1990.
Prin Decizia nr. 108, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit în mod ferm că administratorul unei societăți cu răspundere limitată nu poate fi subiect activ al infracțiunii prevăzute de art. 272 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 31/1990. În susținerea acestei concluzii, Curtea a efectuat o interpretare sistematică a dispozițiilor legale incidente, punând accent pe:
Decizia nr. 108, pronunțată în temeiul art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală, are caracter obligatoriu de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I. Astfel, instanțele judecătorești sunt ținute să aplice această interpretare unitară în toate cauzele similare, asigurând astfel respectarea principiului securității juridice și uniformizarea practicii judiciare.
Hotărârea Înaltei Curți clarifică o problemă de o deosebită complexitate juridică, având implicații majore pentru domeniul dreptului societar și penal. Prin această decizie, se delimitează în mod clar răspunderea penală de cea civilă sau contravențională în cazul administratorilor de SRL, prevenind aplicarea abuzivă a dispozițiilor penale în raport cu activitatea comercială.